Întrebări? 0746 311 272
ÎNTREBĂRI FRECVENTE

Pentru că de multe ori clienții se întreabă cum se întrețin covoarele, vă vom prezenta câteva informații generale care sperăm că vă vor fi de ajutor și vor oferi răspunsurile căutate.

În magazinele CERBUL ALABSTRU găsiți covoare din lână, vâscoză/mătase, acril, polipropilenă. Covoarele noi, în special cele din lână și cele din acril și propilenă, țesute foarte des și cu o textură pufoasă a firelor, vor lăsa puf în primele luni de utilizare. Acest fenomen este unul normal și deloc îngrijorător. Un covor nou va elimina prin aspirare sau în urma călcării, fibre scurte. Cantitatea de fibre scurte, care este extrasă din covor în primele câteva săptămâni/luni după ce a fost pus pe jos, poate părea dramatică, dar în realitate este doar o foarte mică proporție care nu va afecta în nici un fel aspectul sau performanțele covorului. Mai mult curățarea periodică a covorului este cea mai bună cale de întreținere a acestuia. Fibrele care alcătuiesc firele cu care sunt țesute covoarele sunt toarse discontinuu sau sunt filate dintr-o grămadă de fibre tăiate, motiv pentru care vor lăsa puf atunci când covoarele vor fi aspirate și călcate.

În funcție de tipul covorului, de natura și cantitatea murdăriei, există mai multe tipuri de curățare:

  • Curățarea uscată prin aspirare simplă a covorului ce poate fi completată în unele cazuri de aplicare a unei spume de curățare pe covor ce se lasă să acționeze, apoi se aspiră normal;
  • Curățarea cu abur-este o metodă profesională ( făcută de obicei, de firme specializate) fiind o variantă mult mai eficientă, care distruge alergenii din țesătură și care se face în înprofunzime. Curățarea se face doar cu abur fierbinte care dezinfectează și curăță țesătura fără să fie nevoie de alte soluții chimice, de aceea este considerată o metodă de curațare ecologică făcută cu aspiratoare ce folosesc aburul.
  • Curățarea prin spălare- realizată de firme de specialitate care folosesc mașini industriale de spălat covoare și care spală în înprofunzime folosind diverse substanțe chimice specifice. Aceste firme asigură inclusiv ridicarea și livrarea acasă a covoarelor, oferind un serviciu foarte util și confortabil pentru client.

În funcție de tipul de fibrele din care sunt confecționate, covoarele vor avea nevoie de o atenție deosebită și vor agrea anumite procedee de curățare. Indicii despre aceste procedee se regăsesc pe eticheta covorului care este de obicei poziționat pe spatele acestuia. Alături de pictogramele care indică modul de întreținere și curățare, eticheta covorului conține și compoziția fibrelor din care este confecționat:

  • Lâna – este un material natural rezistent, călduros și ușor de curățat de praf, însă dificil de scos pete de suc, cafea sau vin. Se recomandă curățarea uscată, se aspiră sau se poate peria cu o perie specială de covoare. Se pot utiliza detergenți speciali pentru covoare, urmând instrucțiunile de utilizare specifice respectivului detergent. Datorită firului de lână tors, aceste covoare vor lăsa puf și vor trebui curățate mai des decât cele sintetice păstrându-și însă aspectul și culorile timp îndelungat.
  • Mătasea și vâscoza – material natural rezistent, dar foarte ușor de pătat. Se recomandă curățarea uscată.
  • Covoarele din țesături sintetice înlocuiesc cu succes un material natural fiind mai ușor de întreținut și curățat de pete și murdărie. Iată ce tipuri de materiale sintetice se folosesc în mod uzual la fabricarea covoarelor:
  • Polipropilena - fibră sintetică cu efecte antialergenice, rezistentă la pete și trafic intens. Se curăță cu soluții pe bază de apă și săpun. Având o compoziție fibroasă sintetică, se curăță mai ușor decât cele din lânăși se pătează greu.
  • Poliesterul și acrilul - materiale sintetice rezistente, care seamănă cu lâna, se curăță foarte ușor și se usucă repede. Este rezistent la petele pe bază de apă, însă uleiul pătează ușor aceste fibre.

Avem câteva sfaturi pentru a păstra covorul în cea mai bună stare un timp îndelungat:

  • Pentru un covor bine întreținut, curătă-l periodic, mai ales dacă se află într-o zonă expusă traficului și murdăriei: bucătărie, baie, hol și apelează la spălătorii profesionale ori de câte ori murdăria persistă.
  • Îți recomandăm să aspiri covorul cel puțin o dată pe săptămână. Această curățare uscată poate fi urmată de curățarea umedă, dacă este necesar și covorul are pete;
  • Spălarea umedă se face acasă cu ajutorul unui burete, iar mișcările se efectuează în direcția fibrei din țesătura covorului;
  • Acordă atenție franjurilor covorului și folosește o perie deasă pentru a-i aranja;
  • Covoarele se usucă întotdeauna după ce au fost spălate, altfel pot mucegăi. Nu se așează niciodată la loc decât după ce sunt uscate complet.
  • Îți recomandăm să schimbi periodic poziția covorului, dacă mărimea acestuia își permite pentru a nu se uza doar într-o anumită zonă.

De multe ori clienții ne întreabă care perdele sunt cele mai ușor de întreținut, iar noi recomandăm gama “easy care” fabricare în Germania și perdelele din keten, cele care imită inul natural. Perdelele noastre din gama easy care sunt mai puțin șifonabile sau chiar de loc. Singurul lucru ce trebuie făcut în cazul acestora este să fie călcate pe dungile formate odată cu depozitarea lor pe rolă atunci când sunt împăturate în patru. Din această gamă fac parte voalurile ignifugate din fibre trevira, jorjet plin, imitația de in “keten” și “ploița”.

Perdelele și draperiile sunt în general din fibre sintetice și pot fi spălate manual sau cu mașina de spălat automată la 30-40 de grade Celsius la program scurt. În mod obișnuit nu se folosește înălbitor pentru a nu distruge țesătura.

În cazul perdelelor dacă nu este necesar să fie călcate în prealabil după spălare, recomandăm montarea lor umede pe sistemul de prindere (șină/galerie). Dacă sunt șifonate, temperatura optimă pentru călcat este cea specifică țesăturilor din poliester (1-2 buline după caz), în jur de 100 de grade Celsius. Călcătorul vertical cu aburi poate fi folosit atunci când perdelele sau draperiile nu sunt foarte șifonate.

Draperiile groase sunt de obicei mult mai ușor de întreținut decât cele subțiri din tafta sau saten.

În magazinele noastre veți beneficia de manoperă gratuită (aplicarea rejansei și realizarea tivurilor). NU ASIGURĂM CĂLCATUL produsului!

Pentru ca perdelele și draperiile, să reziste în timp, dar și pentru a arăta perfect, recomandăm atenția cuvenită întreținerii lor și să le curățăm periodic.

Clienții noștri beneficiază de consultanță profesionistă atunci când pășesc în magazinele Cerbul Albastru. Oferim servicii complete, de la consiliere în design, alegerea materialelor și sistemelor de șine sau galerii potrivite, estimarea necesarului de materiale. Confecționarea perdelelor și draperiilor până la montajul acestora. Cu toate că vă stăm la dispoziție pentru toate detaliile necesare care să vă faciliteze întreaga experiență a alegerii perdelelor și sistemelor de prindere, cunoașterea unor reguli de bază vă vor fi de ajutor.

Cum se fac măsurătorile pentru perdele?

  1. Montați întâi galeria/șina.
    Alegeți întâi sistemul preferat în funcție de suprafața peretelui pe care doriți să o acoperiți cu perdele și draperii. Pentru situația în care se dorește acoperirea întregului perete se poate opta pentru șină sau galerie, iar dacă se dorește doar încadrarea geamurilor, recomandăm galeria/bara. În funcție de stilul de amenajării pentru ambele variante avem modele clasice sau moderne din care puteți alege. Este recomandabil să se monteze sistemul de prindere, iar apoi să se furnizeze dimensiunile corecte pentru confecționarea perdelelor, insă nu este exclusă nici varianta în care faceți măsurătorile estimative și să montați șina/galeria în funcție de înălțimea perdelelor/draperiilor după ce acestea au fost confecționate.
    Lungimea potrivită a sistemului de prindere o veți determina măsurând lățimea ferestrei și adăugând distanța pe care o va ocupa perdeaua sau draperia pe peretele care o încadrează. În mod obișnuit se lasă minimum 20 cm de perete pe fiecare parte pentru ca lumina geamului, să fie bine acoperită și să nu fie vizibilă din lateral, însă cu cât această rezervă este mai mare, lumina va pătrunde nestingherit în încăpere prin perdele transparente, iar draperiile vor ocupa mai mult zona de perete. În această situație fereastra pare mai mare, iar impactul vizual este mai plăcut.
  2. Stabiliți înălțimea perdelei
    Înălțimea se măsoară de sub șină sau de sub galerie/bară atunci când perdelele sunt cusute cu rejansă normală. În cazul situațiilor când perdelele vor fi montate direct pe bară și nu pe inele, se va folosi fie rejansa de bară, fie se vor folosi inele capse încorporate în draperie, înălțimea se măsoară de deasupra barei.
    Sunt trei înălțimi dintre care puteți alege: la nivelul pervazului, podelei sau între ele. Dacă doriți o perdea doar pe înălțimea ferestrei, măsurați astfel încât să rămână 2 cm între pervaz și tivul perdelei. O astfel de perdea este recomandată în cazul ferestrelor mici sau atunci când spațiul nu permite pentru că există un obstacol sub fereastră.
    Dacă preferați perdeaua lungă (noi așa vă recomandăm) care să dea eleganță spațiului, aveți posibilitatea să păstrați o mică distanță de 2-3 cm până la pardoseală sau să lăsați un surplus de 10-20 cm care să se așeze frumos pe jos. Cea mai populară alegere este de a păstra 2 cm între tivul de jos al perdelei și podea.
    Un aspect important este să păstrăm aceeași înălțime la toate perdelele dintr-o încăpere. Combinația la ferestre cu perdele scurte și ferestre cu perdele lungi în aceeaș încăpere nu este recomandată.
  3. Calculați lungimea perdelei
    Pentru a calcula necesarul de material pentru perdea sau draperie trebuie măsurată lungimea sistemului pe care se montează. Recomandarea este ca la perdele și draperii să se considere necesarul de material egal cu lungimea sistemului la dublu. În cazul perdelelor simple sau foarte transparente este recomandabil să se calculeze înmulțind lungimea sistemului cu 2,5 pentru un aspect frumos și suficiet de bogat. Vă recomandăm ca draperiile decorative, să nu fie mai înguste de 150 cm/ bucată pentru că veți risca să obțineți un aspect de eșarfă și veți strica aspectul decorului.

Un aspect destul de important este alegerea modelelor de rejansă pentru perdea deoarece acesta are rolul de a modela țesătura în pliuri și tot ea face legătura cu sistemul de prindere. Rejansa se coase în spatele perdelei. În partea superioară este prevăzută cu buzunare în care se prind accesoriile de la șină sau de la inelele de pe bară.
Înainte de montare, perdeaua trebuie încrețită în funcție de lungimea sistemului de prindere (șină/bară).În general lățimea rejansei ar trebui, să fie minim cm ca să dea un aspect frumos faldurilor. Există nenumărate modele de rejansă care fie încrețește perdeaua uniform, fie scoate în evidență mai mult faldurile din partea de sus a perdelei. Raportul de încrețire 1:2 este cele mai folosit și asigură un aspect curat și elegant, însă există și variante de 1,25 sau 1:3 când perdelele sunt mai bogate. Rejansa este de cel mai multe ori transparentă, din poliester pentru a nu fi vizibilă în cazul perdelelor transparente. Rejansa albă din bumbac sau poliester se folosește mai ales în cazul draperiilor. Modelul de rejansă pentru bară permite excluderea inelelor și este de multe ori preferată atât datorită faptului că perdeauade vine mai ușor de montat pe garnișă, dar și datorită faldurilor ample și frumoase pe care le formează. Acest tip de rejansă încrețește perdeaua/draperia în mai multe feluri: face pliuri perfecte similare celor create prin capsarea inelelor direct pe material, face pliuri zig-zag sau organizează pliuri cu pauză între ele. În toate situațiile această rejansă are în spate niște fire sau panglici transparente care permit montarea pe bară și în cazul în care sunt folosite mai multe susțineri ale barei/galeriei.

Calcularea corectă a necesarului de tapet se face ținând cont de pierderile specificate pe etichetă sau în catalog. Un simplu calcul al suprafeței în metri pătrați adesea nu este relevant deoarece trebuie avut în vedere: înălțimea și lungimea peretelui, lățimea și lungimea rolei detapet, pierderea cauzată de la potrivirea modelului. Recomandăm a se calcula lungimea de perete ce poate fi acoperit cu o rolă pentru a afla un necesar pentru pereții pe care dorim să-l tapetăm. De regulă tapetul cu model mare are pierdere aproximativă între 30-60 cm la fiecare fâșie croită, ceea ce înseamnă că la un perete normal (200/280 cm) se vor folosi câte 3 fâșii dintr-o rolă. Astfel, acoperim cu o rolă 159 cm de perete în cazul tapetului cu lățime de 53 cm, acoperim 210cm de perete în cazul celui cu lățime de 70 cm sau acoperim 3180 cm de perete în cazul celui cu lățime de 106 cm.

Tapetul simplu sau cu dungi nu are pierderi, ceea ce înseamnă că o rolă de 53 cm lățime acoperă 212 cm de perete, cea de 70 cm lățime acoperă 280 cm de perete, iar cea de 106 cm lățime acoperă 424 cm de perete cu înălțime mai mică sau egală cu 250 cm. De multe ori pentru a reduce pierderile, se lucrează în paralel cu 2 role, alternând croirea fâșiilor.

Montajul tapetului

Recomandări pentru o aplicare corectă a tapetului:Temperatura 15-25 grade și umiditate scăzută de cel mult 60 %. În cazul caselor noi cu pereții din beton monolit, trebuie să vă asigurați că aceștia s-au uscat bine după ce au stat cel puțin 2 luni.Dacă este vorba de pereți din cărămidă, aceștia trebuie să fie lăsați să se usuce minimum 2 luni la temperatura de peste 20* Celsius. Pereții din elemente de beton celular autoclavizat, se pot considera pregătiți pentru tapetat la un an după ce încăperea respectivă a fost dată în folosință. Pereții proaspăt tencuiți trebuie gletuiți și apoi nivelați și neteziți cu ajutorul unui șmirghel. Dacă peretele este încă poros, se amorsează pentru a obține o bună aderență a adezivului.

Peretele trebuie să fie neted, curat și uscat, iar în cazul în care este vopsit, să aibă culoare uniformă și apropiată culorii tapetului. În cazul pereților zugrăviți cu o vopsea într-o stare bună, ce poate rămâne ca bază, aceștia trebuie degresați, spălați cu apă caldă și după ce s-au uscat, se repară eventualele crăpături, se grunduiesc și se amortizează după care se poate proceda la aplicarea tapetului. În situația în care vopseaua este degradată și se cojește, trebuie îndepărtată integral, iar pereții trebuie reparați cu glet și nivelați cu un șmirghel, abia apoi ei sunt pregătiți pentru tapetare. Pereții cu rigips sunt de obicei perfecți pentru tapetare, deoarece sunt drepți, uscați și au o aderență bună.

Pentru retapetare este indicat ca pereții să fie curățați de tapetul vechi și de adeziv. Cu un burete îmbibat în apă caldă cu o soluție specială de îndepărtat tapetul, se tamponează peretele până se înmoaie și se desfac fâșiile. Dacă este nevoie, se folosește un șpaclu.

Foarte importantă este verificarea tapetului și identificarea eventualelor defecte de fabricație su de diferențe de nuanțe înainte de aplicarea pe perete. Diferențele de nuanțe apar dacă rolele nu fac parte din acelaș lot de producție (codul lotului este trecut pe eticheta produsului).

Atenție la instrucțiunile din catalogul de tapet. De obicei pe ultima pagină a catalogului sunt oferite informații legate de aplicarea tapetului. Dacă eticheta prezintă următorul simbol ?? atunci prima fâșie care se aplică , se montează de sus în jos, iar următoarea se va potrivi și se va monta de jos în sus.

Adezivul trebuie ales în funcție de suportul tapetului (hârtie, vinil, textil, vlies, care se vopsește) lucru care influențează și modalitatea de apliare a tapetului.

Tapetul cu suport din fibre nețesute, denumit vlies, este un tapet inovativ a cărei caracteristică principală este materialul suport din fibre nețesute care permit un montaj ușor, fără înmuierea fâșiilor și aplicarea adezivului doar pe perete. Acest tapet lasă peretele, să respire și reduce riscul apariției mucegaiului. La aplicarea lui nu se formează bule de aer și poate fi întins cu ușurință. Imediat după fixarea pe perete, acesta rămâne dimensional stabil (nu se întinde, nu se strânge). Se îndepărtează foarte ușor, nu trebuie umezit și nu lasă reziduuri pe perete. Tapetul VLIES necesită un adeziv special, iar simbolul respectiv al acestui gen de tapet este o linie verticală și o bidinea, sugerând faptul că adezivul se aplică doar pe perete sau suprafața pe care se va monta. Tapetul se va aplica uscat pe perete și nu este obligatorie croirea fâșiilor, ci se poate lucra direct cu întreaga rolă.

Tapetul pe suport de hârtie este format din bază de hârtie și un strat superior ce poate fi tot hârtie, spumă vinilică, PVC, fibre textile, fibre vegetale sau alte genuri de materiale (pene, scoică, mărgele, etc). Acest tapet are o durabilitate medie și este lavabil sau superlavabil de obicei.

Tapetul vinilic are stratul superior acoperit cu PVC ceea ce îl face foarte ușor de curățat, superlavabil, rezistent la lumina soarelui și la zgârieturi. Se recomandă pentru zone cu trafic intens.

Tapetul care se vopsește are un strat superior ce permite aplicarea de straturi succesive de vopsea ( de la 5 la 10 aplicări). Lavabilitatea depinde de vopseaua folosită.

De oicei, în cazul tapetului mai gros de vinil, multe din colecțiile Emiliana Parati, , Cristiana Masi, Zambaiti Parati, adezivul se aplică atât pe perete cât și pe fâșiile de tapet care se lasă la înmuiat 5-10 minute (se respectă acest interval pentru fiecare fâșie). Nu se prepară mai mult de 3 fâșii odata. Se aplică adezivul pe tapet, se împătură în 2 sau în 3 și se lasă la înmuiat.

Întotdeauna vor fi trecute pe eticheta tapetului simbolurile specifice modului de aplicare a tapetului și a adezivului și ele trebuie respectate întocmai.

Etapele de aplicare a tapetului

Presupunând că am calculat corect necesarul de tapet, nu au fost identificate defecte, iar pereții sunt pregătiți, putem începe aplicarea tapetului utilizând următoarele unelte: o masă/ placa dreaptă și suficient de lungă și lată pentru a putea croi fâșiile de tapet, o scară, fir de plumb, creion, riglă, boloboc, găleată, bidinea pentru adeziv, trafalet, rol de cauciuc moale, cutter, o cârpă din bumbac și un burete moale absorbant.

Este recomandat să se înceapă din zona cea mai luminată sau cea mai vizibilă și de a gândi aplicarea, astfel incât să fie cât mai puține îmbinări. O deosebită atenție în procesul de montaj se acordă zonei de la nivelul ochilor unde și cel mai mic defect devine vizibil. Utilizând un fir de plumb la capăt se trasează o linie dreaptă pe perete care va deveni orientativă pentru prima fâșie care se va aplica. Următoarea va avea ca reper fâșia dinainte. Ele vor fi croite astfel încât să fie puțin mai lungi cu 5-10 cm decât lungimea ce trebuie acoperită, iar surplusul va fi îndepărtat la final cu ajutorul cutter-ului.Se ține cont de simetrie și potrivirea modelului de la o fâșie la alta. Acestea se vor monta de sus în jos aplicând întâi pe perete partea superioară care se fixează bine prin presare cu șpaclu și apoi cu rolul de cauciuc moale, derulându-se ulterior partea inferioară spre podea ținând seama de linia orientativă trasată pe perete. Cu mișcări ce pornesc de la mijlocul fâșiei spe margini și de sus în jos, se netezește tapetul cu rola de cauciuc moale pentru scoate bulele de aer, a îndrepta cutele dacă este cazul și a întinde cât mai bine adezivul. La tapetul din hârtie se folosește o cârpă uscată din bumbac sau un burete uscat, moale și absorbant pentru a îndepărta prin tamponare un eventual surplus de adeziv de la îmbinarea fâșiilor de tapet, iar cel vlies și vinil, pot fi umezite cu apă călduță.

Nicioadată nu se freacă tapetul pentru curățarea adezivului, ci se tamponează!!!Pentru curățare, la tapetul superlavabil se folosește doar apă. De obicei fâșiile de tapet pe suport de hârtie sau vliesse suprapun 1-2 mm deoarece în momentul în care se usucă fâșia, se retrage puțin pe când cele de vinil, nu se suprapun, însă se potrivesc cu palmele acolo unde necesită retușat.

Partea superioară a fâșiei fixate pe perete, se marchează și se taie perfect cu ajutorul cutter-ului sau se dezlipește cu atenție sau se taie cu o foarfecă de marcaj, se îndepărtează surplusul de adeziv și apoi se lipește la loc prin presare cu șpaclu și rolul de cauciuc. La fel se procedează și la ajustarea de jos. Următoarele fâșii se vor aplica în același mod până se ajunge la un colț unde fâșia care trebuie aplicată se va tăia pe lungine în două bucăți, astfel încât prima bucată să aibe lățimea egală cu distanța de la ultima fâșie întreagă până la colț plus 1-2 cm. Pe celălalt perete se va trasa din nou o linie orientativă în locul unde ar trebui să se termine cealaltă bucată din fâșie. Prima bucată se va aplica pe primul perete, va depăși colțul și se va aplica în continuare cealaltă bucată din fâșie, respectând modelul și linia orientativă de pe perete (uneori colțul nu este drept).

Pe pereții cu geamuri sau uși se aplică întâi pe ona de perete și apoi se aplică în zona cu goluri. Dacă între ușă/geam și colțurile pereților nu este suficient spațiu pentru a monta o fâșie întreagă, se aplică una întreagă la mijlocul ușii/gealului și se merge încontinuare în funcție de respectiva fâșie cu riscul de a sacrifica unele fâșii pentru un aspect perfect.

Pentru un aspect rafinat și elegant, se montează profile decorative care să acopere îmbinarea peretelui tapetat cu plafonul. Chiar dacă avem un singur perete tapetat, iar ceilalți sunt zugrăviți, profilul decorativ se va monta pe toți pereții. De asemenea se montează o plintă decorativă și la îmbinare cu pardoseala, iar uneori un brâu care fie marchează îmbinarea a două modele de tapet, fie să dea un accent în cazul unor pereți foarte înalți.